Bariere in comunicare

Daca va place ce cititi:


Elefant.ro - Premium

Comunicarea interpersonala este ingreunata de bariere umane. Barierele sunt:

Fizice: deficiente verbale, acustice, amplasament, lumina, temperatura, ora din zi, durata intalnirii, etc.

Semantice: vocabular, gramatica, sintaxa, conotatii emotionale ale unor cuvinte.

Determinate de factori interni:

Implicare pozitiva: Imi place Ion, deci ascult ceea ce are de spus.
Implicare negativa: Mirela m-a barfit acum 10 ani, deci interpretez tot ceea ce spune ca fiind impotriva mea.

Frica: sunt atat de preocupat de ceea ce voi spune dupa aceea incat nici nu pot sa aud ceea ce spune Mihai.

Presupuneri subiective: Arati exact ca unchiul meu pe care nu pot sa-l sufar, asa ca ori de cate ori vorbesti il aud pe el.

Agenda ascunsa: Indata ce termin sedinta ma voi putea duce sa joc baschet. “Hai sa discutam acest subiect in sedinta urmatoare”.

Lumi imaginare: Toti avem “lumi imaginare”-  interpretarea noastra personala a lucrurilor si ideilor pe care le protejam cu grija.

Alte bariere:

Diferentele de perceptie: Modul in care privim noi lumea este influentat de experientele noastre anterioare, ca persoane de diferite varste, nationalitati, culturi, educatie, ocupatie, sex, temperamente,etc. Vom avea alte perceptii si vom recepta situatiile in mod diferit.

Concluzii grabite: Adeseori vedem ceea ce dorim sa vedem si auzim ceea ce dorim sa auzim, evitand sa recunoastem realitatea in sine. Aceasta ne poate duce la ceea ce se spune ”face doi plus doi sa dea cinci“.

Stereotipii: Invatand permanent din experientele proprii vom intampina riscul de-a trata diferitele persoane ca si cum ar fi una singura: “daca am cunoscut un inginer (sau student, maistru, vanzator, etc) i-am cunoscut pe toti”.

Lipsa de cunoastere: Este dificil sa comunicam cu cineva care are o educatie diferita de a noastra, ale carui cunostiinte asupra unui subiect de discutie sunt mult mai reduse.

Lipsa de interes: Una din cele mai mari bariere ce trebuiesc depasite este lipsa de interes a interlocutorului fata de mesajul dumneavoastra. Trebuie sa va asteptati si la aceasta posibilitate: oricum sunteti mai interesati de problemele voastre decat de ale altora. Acolo unde lipsa de interes este evidenta si de inteles, trebuie sa actionati cu abilitate pentru a directiona mesajul dumneavoastra astfel incat sa corespunda intereselor si nevoilor celui ce primeste mesajul.

Emotii: Emotivitatea emitatorilor si receptorilor de mesaje poate fi de asemenea o bariera. Emotia puternica este raspunzatoare de blocarea aproape completa a comunicarii.

 

Strategii pentru imbunatatirea comunicarii verbale


 Mesaje de tip “eu”si mesaje de tip “tu”

Context:

Majoritatea oamenilor tind sa vorbeasca despre sentimentele lor intr-un fel care-i face raspunzatori pe ceilalti pentru acele sentimente. De exemplu:

“Ma enervezi atunci cand vii tarziu la scoala”. Ceea ce ascultatorul aude este:

“Deoarece te enervezi cand sosesc tarziu la scoala, crezi ca sunt o persoana fara valoare si de aceea nu ma placi”. Persoana care a primit mesajul in care este blamata, va simti nevoia sa se apere impotriva a ceea ce i s-a spus. Persoana in cauza nu va dori sa coopereze spre o rezolvare a problemei, deoarece crede ca trebuie sa-si gaseasca protectie pentru dovedirea nevinovatiei. Puteti totusi sa va exprimati nemultumirea in mod clar si direct, asumandu-va propriile sentimente.

Iata ce se intampla atunci cand persoana nemultumita isi asuma propriile sentimente:

“Devin nervos atunci cand vii tarziu la scoala”.

Observati diferenta dintre cele doua mesaje:  “Ma enervezi atunci cand vii tarziu la scoala” si “Devin nervos atunci cand vii tarziu la scoala”

Atunci cand ascultatorul aude despre sentimentele dumneavoastra reactia va fi diferita fata de situatia cand blamati. Cand folositi mesaje cu “ eu”, ascultatorul gandeste:

“Atunci cand vin tarziu, devii nervos”. Ascultatorul nu simte ca este judecat ca fiind o persoana buna sau rea, doar din cauza unei intamplari care va displace.

Ce sunt mesajele de tip “eu”?

Scop:

  • De a-mi asuma responsabilitatea pentru afirmatiile si sentimentele mele.
  • A comunica mai indeaproape cu ceilalti, a-i informa pe ceilati in legatura cu pozitia mea.

Strategie:

A incepe afirmatia cu “eu……” (“As dori. Sunt preocupat de….”).

 Strategii ineficiente:

  • Folosirea de termeni vagi ca “noi” sau “unii”.
  • Formularea de intrebari cand de fapt vrei sa faci o afirmatie.
  • Scaderea autoritatii afirmatiei gen: “ Cred ca…” sau “ ma gandesc intr-un fel ca…” folosind un limbaj care invinovateste cand nu este cazul.

Exemple:

Asteptam raportul tau ieri.

Nu -> Trebuia sa-mi predai raportul ieri (Condamnare)

Nu -> Am ceva probleme cu ideea ta.

Nu -> S-ar putea sa primesti obiectii la ideea asta….

Sau

Chiar crezi ca e buna ideea asta? (Vag, impersonal)

Deci: Cele mai eficiente mesaje “eu” prezinta:

  • Sentimentele vorbitorului
  • Un comportament jenant
  • Consecintele comportamentului jenant asupra vorbitorului

Exemplu: “Ma irita faptul ca sunt tinut sa astept, acest lucru stricandu-mi programul pentru tot restul zilei”.

Aplicatie: Incercati sa transpuneti urmatoarele mesaje “tu” in mesaje “eu “.

1. “Nu ai grija de mine deloc! De ce nu ma ajuti sa fac curat in casa niciodata?“.

2. “Nu-mi respecti sentimentele si te porti de parca as fi un prost in timpul sedintelor, contrazicandu-ma mereu”.

3. “Barfitoare-o! De ce nu poti sa tii un secret doar pentru tine ?”

4. “Mereu ma intrerupi cand vorbesc ! De ce nu poti sa ma asculti niciodata pana la capat?”

 

Afirmatii clare, directe

Scop: Cand cereti ceva de la ceilalti faceti-o in mod clar in asa fel incat ceilalti sa inteleaga ceea ce doriti. Pentru a evita manipularea (a-i  lasa pe ceilalti sa “ghiceasca” ce doriti) folositi mai curand definitii operationale decat termeni vagi.

Strategie: Exprimati clar ceea ce simtiti si ceea ce doriti sa faca celalalt pentru dvs. Fii pregatit sa primesti un raspuns negativ.

Strategii ineficiente: A face aluzii la ceea ce doresti, spunand “As dori ca cineva sa…”.

Verificarea perceptiei:

1. Se face printr-o intrebare.

2. Tonul intrebarii trebuie sa exprime mai curand interesul de a afla raspunsul decat o concluzie a vorbitorului.

3. Comunicarea perceptiei se refera numai la comportamentul care tocmai a fost observat, nu la date obtinute din alte situatii sau din trecut.

4. Persoana impreuna cu care se verifica perceptia trebuie sa o traiasca in mod obiectiv.

Exemplu:

“Nae, de cand am deschis subiectul asta iti tot trosnesti degetele.” (descriere de comportament)

“Pari suparat”. (descrierea sentimentului) “Te deranjeaza subiectul?” (verificarea perceptiei)

 

 

Fragmente din Comunicarea – curs de specializare de Simona Iovanut

Daca v-a placut acest articol:

Lasa un comentariu