ASQ – Test pentru evaluarea anxietatii

Chestionar

Va rugam sa incercuiti numarul care indica ceea ce simtiti fata de fiecare din urmatoarele afirmatii. De exemplu, daca va simtiti fericit deseori, dar nu intotdeauna, incercuiti numarul 6 de mai jos.

Ma simt fericit

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Niciodata Foarte des

Mi se usuca gatul

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Niciodata Foarte des

Am dificultati cand inghit

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Niciodata Foarte des

Incerc sa evit sa incep o conversatie

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Niciodata Foarte des

Imi simt inima grea

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Niciodata Foarte des

Imi inchipui nenorociri viitoare

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Niciodata Foarte des

Evit sa vorbesc oamenilor investiti cu autoritate (sefului, politistului, etc.)

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Niciodata Foarte des

Imi tremura mainile si picioarele

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Niciodata Foarte des

Nu pot sa-mi scot din minte anumite ganduri

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Niciodata Foarte des

Evit sa intru singur intr-o camera unde oamenii s-au adunat si vorbesc deja

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Niciodata Foarte des

Ma doare stomacul

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Niciodata Foarte des

Invat din greseli

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Niciodata Foarte des

Evit situatiile noi sau cele nefamiliare

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Niciodata Foarte des

Simt un nod in gat

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Niciodata Foarte des

Am ameteli

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Niciodata Foarte des

Ma gandesc la posibile necazuri ale celor dragi

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Niciodata Foarte des

Nu pot sa ma concentrez asupra unei activitati, fara sa-mi vina in minte alte ganduri

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Niciodata Foarte des

Cand ma intalnesc cu colegi sau cu prieteni pe care nu i-am vazut de mult, daca nu ma opresc ei sa stam de vorba, eu trec mai departe

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Niciodata Foarte des

Respir intr-un ritm rapid

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Niciodata Foarte des

Imi ocup timpul pentru a evita gandurile negre

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Niciodata Foarte des

Imi pierd respiratia

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Niciodata Foarte des

Nu pot sa-mi scot unele poze sau imagini din minte

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Niciodata Foarte des

Incerc sa evit reuniunile

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Niciodata Foarte des

Imi simt mainile sau picioarele intepenite

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Niciodata Foarte des

Imi imaginez ca par naiv in fata unei persoane a carei parere despre mine o consider importanta

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Niciodata Foarte des

Mai degraba stau acasa decat sa ma implic in activitati afara din casa

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Niciodata Foarte des

Prefer sa evit sa-mi fac planuri de viitor referitoare la autoperfectionarea mea

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Niciodata Foarte des

Sunt preocupat ca altii sa gandeasca bine despre mine

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Niciodata Foarte des

Incerc sa evit activitatile solicitante

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Niciodata Foarte des

Am miscari necontrolate ale muschilor

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Niciodata Foarte des

Simt furnicaturi in corp

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Niciodata Foarte des

Imi simt mainile sau picioarele fara putere

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Niciodata Foarte des

Trebuie sa fiu atent sa nu-mi arat adevaratele sentimente

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Niciodata Foarte des

Am dureri si (crampe) musculare

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Niciodata Foarte des

Imi simt fata, mainile, picioarele sau limba amortite

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Niciodata Foarte des

Am dureri in zona pieptului

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Niciodata Foarte des

Am un sentiment de neliniste

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Niciodata Foarte des

Acest chestionar surprinde dimensiunea cognitiva, somatica si comportamentala a anxietatii. Cei 36 de itemi au fost construiti si validati de Lehrer si Woolfolck in 1982.

Administrare si scorare

Raspunsurile se dau pe o scala cu 9 trepte, 0 indicand manifestarea minima, iar 8 pe cea maxima. Se calculeaza un scor pentru fiecare dimensiune:

cognitiva
somatica
comportamentala si
un scor global pentru anxietate prin sumarea scorurilor partiale.

Dimensiunea somatica cuprinde 16 itemi: 1, 2, 4, 7, 10, 13, 14, 18, 20, 23, 29, 30, 31, 33, 34, 35. Scorul total se poate situa intre 0 – 128 puncte:

59 – 102 – scor mediu
Peste 103 scor ridicat

Dimensiunea comportamentala cuprinde 9 itemi: 3, 6, 9, 12, 17, 22, 25, 26, 28. Scorul total se poate situa intre 0 – 72 puncte:

34 – 57 – scor mediu
Peste 58 – scor ridicat

Dimensiunea cognitiva cuprinde 11 itemi: 5, 8, 11, 15, 16, 19, 21, 24, 27, 32, 36. Scorul total se poate situa intre 0 – 88 puncte:

41 – 69 – scor mediu
Peste 70 – scor ridicat

Scorul global cuprinde 36 de itemi si se poate situa intre 0 – 288 puncte:

110 – 135 – scor mediu
Peste 136 – scor ridicat

Fidelitatea

Schelling si Emmelkamp (1992) au examinat consistenta interna a subscalelor intr-o populatie de indivizi cu fobii sociale si au gasit un indice de fidelitate de 0,92 pentru subscala somatica, 0,88 pentru cea comportamentala si 0,83 pentru cea cognitiva.

Intr-o populatie de adulti normali au fost gasiti coeficienti de fidelitate de 0,92 pentru subscala somatica, 0,87 pentru cea comportamentala si 0,83 pentru cea cognitiva.

Pe o populatie de adolescenti s-au gasit coeficienti de fidelitate de 0,88 pentru subscala somatica, 0,81 pentru cea comportamentala si 0,83 pentru cea cognitiva.

Validitate

Lehrer si Emmelkamp (1992) au aratat ca intr-un grup de studenti la seral, scorurile la toate cele 3 subscale coreleaza semnificativ cu alte inventare de anxietate, nevrozism si introversie.

Intr-un esantion de 57 de pacienti cu anxietate, a rezultat ca scala de somatizare SCL – 90 – R este foarte apropiata de subscala somatica ASQ. Scala de psihotism a SCL – 90 – R coreleaza inalt cu subscalele cognitiva si comportamentala a ASQ.

Scholing si Emmelkamp (1992) au aratat ca intr-un grup de pacienti cu fobie sociala si in alt grup de adolescenti, subscala somatica coreleaza mai mult cu scala de somatizare SCL -90 – R, decat scalele comportamentala sau cognitiva. Au gasit de asemenea o corelatie puternica intre scalele comportamentale si chestionarul Marks Matheus de masurare a fobiei sociale, corelatii inalte intre subscala de cognitie si subscalele de depresie si interpersonala din SCL – 90 – R si o corelatie moderata intre subscala cognitiva si un inventar de cognitii sociale.

Lehrer si Woolfolck au aratat ca scalele solicita anumite raspunsuri dezirabile social. Intr-un esantion de studenti care au completat scala ASQ si un alt chestionar de evaluare a raspunsurilor dezirabile s-a relevat ca scala este susceptibila la raspunsuri dezirabile social.