Alcoolismul, boala sau nu?



answear.ro

Alcoolismul, boala sau nu?Spre sfarsitul secolului al XVIII-lea, anumiti doctori din Anglia si Germania au considerat ca obsesia de a bea este o boala si au consemnat aceasta parere in scris. Nici astazi nu se stie insa foarte sigur unde poate fi incadrata aceasta dependenta.

In cartea „Alcoolul si medicamentele – droguri?” sunt date elementele care definesc o boala. Astfel, „se considera ca este prezenta o boala atunci cand sunt evidente modificari fizice si/sau psihice care:

  • Se deosebesc in mod evident de starea de sanatate
  • Pot fi percepute subiectiv si obiectiv
  • Necesita supraveghere medicala si tratament
  • Nu sunt provocate in mod constient de cel in cauza si
  • Pot avea ca urmare incapacitatea de munca (concediu, apoi pensie de boala)”

Desi dependenta de alcool se incadreaza in aceste particularitati, totusi nu poate fi definita ca o boala in adevaratul sens al cuvantului. Acest lucru se intampla pentru ca „apar, ce-i drept, vatamari grave ale organismului, dar ele nu sunt nici cauza bolii, nici indispensabile diagnosticarii. Nimeni nu se poate contamina de dependenta – cum este cazul multor boli – si nici nu se poate imbolnavi de ea. Nu exista medicamente specifice acestei boli. O alta deosebire consta in faptul ca, in tratamentul altor boli, pacientul suporta pasiv o interventie – de exemplu reusita operatiei in cazul unei apendicite depinde numai de maiestria medicului. In cazul dependentei, vindecarea depinde mai ales de participarea activa a bolnavului. Specialistii in domeniu actioneaza dupa principiul: <<Te ajut sa te poti ajuta singur>>.”

Nici macar specialistii care actioneaza in tratarea dependentei nu sunt aceeasi care au rolul principal in cazul altor boli. De exemplu, in cazul alcoolismului, psihologii, asistentii sociali, terapeutii specializati pe aceasta problema, joaca un rol mult mai important in tratament decat medicul generalist, de exemplu. Si in cazul bolilor de alta natura, psihologul are un rol important, mai ales in cazul bolilor psiho-somatice, dar aici, are un rol decisiv. Aproape ca nu exista renuntare la o dependenta grava fara ajutor specializat din afara.

Este foarte greu ca omul sa reuseasca fara o anumita indrumare pe parcurs, fara cineva care sa il sustina din punct de vedere al parcursului emotional si psihic. Renuntarea la dependenta fizica se face relativ repede, dar renuntarea la cea psihica este greu de indepartat. Pentru asta, omul are nevoie sa inteleaga ce anume l-a condus spre aceast drum si cum a ajuns sa fie dependent. Dupa ce reuseste sa accepte ceea ce s-a intamplat in viata lui, poate sa hotarasca el singur ce schimbare vrea sa faca, cum anume vrea ca ea sa se realizeze si sa lupte pentru a ajunge unde isi doreste. In aceasta etapa este foarte importanta vointa sa si ceea ce simte in legatura cu sine si cu ceilalti.

In momentul actual, dependenta este asociata cu o boala cronica in sensul in care ea se instaleaza treptat, fara ca macar cel care o traieste sa observe. Este interesant ca nici medicii nu pot sa faca predictii si sa stie care consumator va deveni alcoolic si care nu pentru ca dependentii devin astfel dintr-o combinatie ce tine de factorii personali si cei de mediu sau de educatia primita. De asemenea, pentru a se putea insanatosi, cei care decid ca vor o schimbare trebuie sa isi modifice intreaga structura a vietii, nu pot sa trateze doar o parte, cum este de exemplu, tratarea ficatului sau a unei mani rupte. Ei trebuie sa isi modifice toata alimentatia, toata conceptia despre cum traiesc, etc.

Desi poate fi oarecum vazuta ca fiind o boala, totusi in societatea actuala dependenta, nu este acceptata social astfel. De exemplu, pe un om care este cardiac il compatimesc, dar pe un dependent il considera a fi lipsit de vointa si de caracter.

 

Adaptare dupa Alcoolul si medicamentele – droguri? – Ralf Schneider, Ingrid Lux & Holger Lux
Editura Hora

dyfashion.ro

Lasa un comentariu