Adolescenta



mycloset.ro

 

Varsta scolara mare sau adolescenta este perioada cuprinsa intre 14/15 si 18/19 ani. La intrebarea: „Ce este adolescenta?”, N. Radu (1995) raspunde ca aceasta etapa de varsta apare, mai curand, ca rezultat al modului de raportare a celor „mari” si a celor „mici” si cate culturi exista atatea moduri de raportare se constata, ca sa nu mai vorbim de variatiile din interiorul fiecarei culturi (cf. N. Radu, 1995, p. 9).

Aprecierea este realista si corecta. De fapt, adolescenta a constituit prilej de abordari foarte diversificate din partea specialistilor. Considerarea ei ca fiind „varsta integrarii sociale” a intrunit insa cele mai numeroase adeziuni.

Adolescenta nu semnifica numai depasirea pubertatii, ci si, mai ales, „iesirea din societatea de tip totalitar familial si scolar si integrarea in viata sociala, cu toate caracteristicile ei” (U. Schiopu, 1967, p. 294). Adolescentul devine independent in modul de a gandi, a judeca, a interpreta, a face proiecte de viitor.

Influentele „crizei pubertatii” se fac simtite, in special, in primii ani ai adolescentei sub forma agitatiei nelinistii a reactiilor impulsive, dar acestea vor fi curand inlocuite printr-un echilibru mai stabil si prin adoptarea unei conduite apropiate de cea a adultului.

Se considera ca adolescenta este o perioada de mare dinamism, tanarul fiind intens preocupat de scopuri si idealuri sociale, de structurarea rapida a intereselor sale profesionale, intelectuale si culturale, o etapa de intensa constructie interioara.

Varsta scolara mare este si perioada cant tanarul manifesta un nou mod de a vedea lucrurile, noi preocupari, originale, o noua etapa de afirmare a eului, cu convingerea ca a ajuns adult. Aceasta varsta, de asemenea „contestata”, a fost denumita de catre Debesse (1930), „criza de originalitate juvenila”.

Adolescentul se crede adult si revendica drepturi ce se cuvin adultului. Intrucat dezvoltarea lui fizica si intelectuala inca nu intruneste intru totul atributele maturitatii sociale, care sa-i acorde statutul de persoana autonoma, protestele si conflictele ii vor domina si de aici inainte conduita.

Trecerea la liceu nu modifica tipul fundamental de activitate, care ramane tot invatarea. Dar invatarea dobandeste o noua  semnificatie pentru adolescent: ea devine autoinvatare sau autoinstruire. Se modifica si raporturile sociale cu colegii: acestia il influenteaza pe adolescent, mai ales, in ceea ce priveste comportamentul actual si indicii formali ai statusurilor, in timp ce, parintii il influenteaza, intr-o mai mare masura, sub aspectul mutual (I. Iacob, 1998, p. 50).

Astfel adolescentul, prin nivelul de structurare a maturitatii lui sociale, prin dezvoltarea si manifestarea capacitatilor si a  aptitudinilor creatoare, devine treptat apt pentru integrarea deplina in societate.elefant.ro

Evolutia anatomofiziologica

Ritmul cresterii este mai lent, iar organismul iese din faza cresterii „desirate”. Este stadiul cand se incheie puseul pubertar si se produce organizarea si consolidarea echilibrului biologic.
Corpul creste in inaltime cu 20 – 30 cm iar in greutate cu patru – cinci kilograme anual. Se dezvolta in continuare scheletul, iar la sfarsitul adolescentei corpul dobandeste proportiile adulte, stabilindu-se. intre 14 – 16 ani la baieti continua in ritm rapid maturizarea biologica. Curand si aceasta se va stabiliza. De asemenea, li se dezvolta in mod deosebit musculatura. La fete corpul dobandeste forma specific feminina.

Continua si transformarile intime in echilibrul hormonal, motiv pentru care adolescentii manifesta stari de neliniste, teama, insomnii. Se stabilizeaza, de asemenea, tinuta, expresia fetei, stilul general de comportare. Astfel, evolutia biologica a tanarului este, in linii generale, incheiata.

Dezvoltarea proceselor psihologice

Sensibilitatea in adolescenta se inregistreaza noi progrese in sensibilitatea vizuala: creste vederea la distanta si pragul diferential, se stabilizeaza treptat campul vizual (inclusiv cel cromatic). Un aspect negativ il constituie faptul ca, din cauza oboselii ocupare, se pot agrava miopiile. Se dezvolta, de asemenea, sensibilitatea auditiva: acum tanarul reproduce cu mare usurinta melodiile auzite si sesizeaza, mai facil, sunetele false. Este perioada in care se constituie formatii muzicale. Sensibilitatea chimica (gust, miros) evolueaza si ea. Fetele agreeaza mai mult mirosurile de flori. Totodata, creste numarul de reprezentari si se dezvolta capacitatea de operare cu ele.

Gandirea

In adolescenta este structurata gandirea, formala, se consolideaza capacitatea tanarului de a opera mental cu continuturi abstracte. Acum operatiile gandirii sunt complet reversibile. Rationamentele formale sunt preponderent ipotetico-deductive, ele depasind limitele situatiilor perceptuale (concrete).

La adolescent vom constata o mare capacitate de interpretare, planificare si anticipare, o dezvoltare deosebita a spiritului critic. Este varsta cand se pun intrebari „frontale” si cand se dau explicatii cauzale profunde diferitelor fenomene (A. Turcu, 1980). Adolescentul este capabil de o abordare ampla, filosofica a lumii, el poseda o deosebita capacitate de argumentare si demonstrare.

Limbajul

Continua procesul de evolutie a limbajului. Adolescentul isi dezvolta capacitatea de receptie iar receptia limbajului sau „ascultarea” inseamna „nu doar auzirea semnalelor sonore, ci si decodarea si interpretarea lor, integrandu-le in propriul sistem cognitiv” (Stefan, 2001, p. 219).

Creste debitul verbal (peste 200 de cuvinte pe minut). Evolueaza si scrisul. Adolescenta este varsta cand apare modul propriu de iscalitura. Sporeste exigenta fata de exprimare. In vorbire patrund in continuare noi cuvinte tehnice, stiintifice si literare. Totusi, in vorbirea adolescentului, mai ales, cand aceasta se desfasoara intre tineri, se observa si o serie de cuvinte parazite, agramatisme, vulgarisme.

Memoria

Progrese inregistreaza si memoria. Adolescenta este varsta cand tanarul se arata pasionat pentru lectura. El citeste intens si asimileaza numeroase cunostinte. Invata multe poezii, retine citate, aforisme, metafore, pasaje din autori celebri pe care le reproduce cu mare precizie, placere si satisfactie.

Imaginatia

De asemenea, se descifreaza noi aspecte in procesele imaginative. Mai intai, mentionam ca imaginatia reproductiva se dovedeste inca de utilitate la aceasta varsta. Dar startul il constituie imaginatia creatoare implicata in activitatea de creatie. Sunt cunoscute numeroase capodopere literare, compozitii muzicale si lucrari picturale celebre realizate la varsta adolescentei.

Afectivitatea

Datorita imbogatirii vietii emotionale, adolescentul este capabil de reciprocitate afectiva. El manifesta sentimente superioare. Asa este sentimentul de dragoste cu rezonante adanci, stimulatorii pentru viata tanarului. Amintim totodata dezvoltarea sentimentului responsabilitatii, cu implicare mai directa in alegerile vocationale. De asemenea, adolescentul traieste din plin sentimentul maturitatii sale (aceasta din urma statuand si varsta majoratului civil).

Personalitatea

Traiectoria constructiei personalitatii nu este lina, fara contradictii, ci cunoaste momente de puseu, de stagnare si chiar de discontinuitate. In aceasta constructie exista etape critice, manifestate prin puternice contradictii interne.
O astfel de etapa critica, poate cea mai semnificativa, se constata la varsta scolara mare.

In adolescenta se produce un salt in integrarea functiilor cognitive, afective, motivationale, volitive si caracteriale. Se desfasoara, asa cum observa Rousselet (1969) si alti autori, un intens proces de autoanaliza si autoevaluare, de raportare la un ideal de viata si de integrare sociala.

Precumpanitor in aceasta etapa este, cum subliniaza si Erikson (1959), sentimentul identitatii, mai ales acela al identitatii vocationale. Tanarul isi pune multe intrebari legate de viata sa, este rascolit de numeroase dileme referitoare la propria lui devenire ca personalitate si la afirmarea si integrarea lui profesionala si sociala.

De aceea, in adolescenta dezvoltarea psihica cunoaste cea mai ampla dinamica. Personalitatea este, in aceasta etapa de varsta, „in linii mari constituita (atentie, in linii mari, deci nu in totalitate, nu integral), ea dispunand de toate laturile si relatiile dintre ele, dezvoltate nu oricum, ci chiar maturizate” (M. Zlate, 1995, p. 162). Precizarea este corecta pentru ca, spre deosebire de evolutia biologica care poate fi considerata ca fiind incheiata, dezvoltarea psihica si psihosociala continua toata viata.

De asemenea, ceea ce retine in mod deosebit atentia este faptul ca adolescentii incep sa se manifeste ca persoane responsabile, preocupate, in mare masura, de nota lor de originalitate si de care doresc sa se foloseasca pentru a spori valoarea integrarii lor sociale.

Adolescenta este perioada cand individul pare intens preocupat de cunoasterea cat mai detaliata a propriilor posibilitati pentru a se incadra adecvat in viata profesionala si sociala. Ea constituie varsta ce se caracterizeaza prin cristalizarea intereselor profesionale, dobandirea independentei si autonomiei personale, afirmarea puternica a valorii proprii.

Evolutia comportamentului

Rousselet, pe care l-am mai citat, a efectuat o analiza detaliata a evolutiei personalitatii sub aspectul cristalizarii si a comportamentului in adolescenta. Astfel el desprinde urmatoarele etape:
1) Etapa „revoltei” – cand tanarul manifesta un dispret afisat fata de parinti, scoala, fata de viata, in general;
2) Etapa „examenului de constiinta” – cand adolescentul se izoleaza in lumea lui launtrica cu scopul de a se autoanaliza, de a se autocunoaste, de a-si descoperi propriul eu;
3) Etapa „de afirmare” – cand incearca sa-si manifeste deplin capacitatile de care dispune. [J. Rousselet, 1969, p. 120-137].

 

Fragmente din Psihologia Scolara – F. Turcu

astratex.ro

Lasa un comentariu