Adolescenta si sexualitatea



Motto „Societatea are tipul de adolescent pe care-l merita
Julian Ajuriaguerra

 

 

Orientarea psiho-sexuala a adolescentului este determinata de o serie de factori plecand de la cauze hormonale, ereditare si ajungand pana la influenta mediului socio-cultaral, gradul de instruire, maturizare sexuala. Activitatea sexuala la om cuprinde elemente fizice, biologice, psihice, morale.

Maturizarea sexuala se caracterizeaza prin prezenta unor parametri optimi morfo-fiziologici si psiho-sociali necesari procesului de procreere.

Comportamentul sexual are doua caractere fundamentale: cantitativ- intensitatea actului sexual si calitativ – orientarea spre sexul opus. La om, instinctul sexual exprima componenta innascuta, reflexul neconditionat care impulsioneaza femeia si barbatul la procreere. Acest impuls este rezultatul activitatii armonioase a glandelor endocrine.

Doza de erotism variaza de la individ la individ. Spre deosebire de animale, la om, componenta biologica a atractiei fata de sexul opus nu este reprezentata numai de instinct, ce are un rol secundar, ci si de componenta encefalica care realizeaza un comportament psiho-sexual normal educat, franat, selectiv.

La om, dintre analizatori, dominant este cel optic. Datorita lui realizam sentimente concluzionate prin „frumos”, aspecte ce ne atentioneaza si ne atrage heterosexual. Spre deosebire de animal, sexualitatea devine un element constient, rezultat al evolutiei generale interesand si reproducerea.

Impulsul sexual este modificat la om datorita creierului, ce situeaza pe prim plan partea afectiva si nu biologicul. Actul sexual este o forma a relatiilor interumane, integrat in prietenie si dragoste. Sexualitatea se invata. Asa se ajunge de la atitudinea pasiva, de la inceputul activitatii, la capatarea unei experiente.

Barbatul, spre deosebire de femeie, face de obicei o alegere instinctuala, dar cu timpul relatia este modelata, constientizata de factorii sociali si culturali, impusi de regulile societatii, informatiile culese de receptori avand o reflectivitate pe scoarta cerebrala, totul constientizandu-se. Persoana cu cele mai multe calitati va fi aleasa prin analiza si sinteza a scoartei cerebrale.

In perioada de adolescenta, tanarul trece de la o stare de dependenta social-economica totala, in care scoala si familia ii calauzeau activitatea si comportamentul, la o independenta relativa. El incearca sa-si formeze o personalitate stabila, manifestand interes pentru valorificarea fortelor proprii. Spre deosebire de pubertate, adolescenta este mai linistita, cu un echilibru mai bun.

Prietenia este privita cu alti ochi si mai durabila. Tinerii de ambele sexe, se simt in aceasta perioada, atrasi intre ei, relatiile lor dobandind tot mai mult o motivatie interioara. Adolescentii doresc sa munceasca, sa se afirme, sa comunice intre ei, sa se distreze impreuna. Astfel se ajunge la „persoana ideala”, apropiata de calitatile fizico-psihice si morale visate.

Biologic, la baza atractiei dintre tinerii de sex opus sta instinctul sexual. In general, persoana de sex masculin, datorita unui instinct sexual intens, se manifesta mult mai fatis fata de sexul opus. Tocmai acest instinct ar trebui educat si dirijat cu precautie, cu nuante si intelegere. Maturitatea sexuala se caracterizeaza prin dezvoltarea morfo-functionala a organelor interne si externe.

Adolescentul are o labilitate crescuta si este preocupat de el insusi. Acest lucru se simte mai mult la baieti decat la fete. Baiatul nu mai face o selectie riguroasa a partenerei, ci se multumeste cu satisfactia rapida a impulsurilor prin actul sexual. Fata, fragila si sensibila, are impulsul sexual mai slab dezvoltat, desi din punct de vedere morfo-functional el este mai precoce. Pentru ea, alegerea partenerului se realizeaza cu mult discernamant. Ea doreste vorbe frumoase, tandrete, sa aiba sentimentul ca este protejata.

Stabilitatea unor legaturi intre doi tineri de sex opus poate fi realizata mai greu daca tanarul adolescent are prezente trasaturi psihologice reminiscente din copilarie, un impuls sexual slab sau interdictii mari. Acestea franeaza realizarea sa pe linia unei sexualitati normale, ducand la o incidenta crescuta a masturbatiei sau autoerotismului, manifestari frecvente in cazul baietilor.
Masturbarea, ce atinge in acest moment, statistic vorbind, valori destul de mari in lume, este tranzitorie. Ea dispare o data cu aparitia vietii sexuale, putand fi reluata in anumite perioade. Persistenta este simptomatica, apartinand nevrozei pubertare. Erotismul juvenil este crescut si ca urmare a unor stari de excitatie produsa de accesul la publicatii pornografice, filme pentru adulti, folosirea de excitante precum cafeaua, alcoolul, ciocolata.

Masturbarea moderata nu determina consecinte grave, integrarea in activitatea normala facandu-se cu usurinta. Insa, daca ea depaseste gradul de normalitate (autosatisfacere in fiecare zi), are consecinte complexe.

Pentru puber si adolescent – ca rezultat al conflictului dintre realitate si imaginatia de moment, masturbatia se poate solda cu sindrom nevrotic, impotenta sexuala, perversiuni. Tanarul se indeparteaza de sexul opus, uneori femeia fiind privita chiar cu ura de barbat (misoginii), se izoleaza de mediu, prezinta o timiditate excesiva, desgust de viata, inclinare catre ipohondrie.

Satisfactia sexuala obtinuta prin masturbare este incompleta, lipsindu-i starea afectiva, psihosexuala. La adulti masturbarea poate genera nevroza, impotenta functionala, tulburari neuropsihice, ejaculare prococe cu satisfactie incompleta a femeii, astenie etc

In prezent tinerii sunt tentati sunt inceapa mai devreme viata sexuala (13-15 ani), fetele „clasandu-se” inaintea baietilor in aceasta nefasta „competitie” lasand pe plan secundar preocuparile privind instruirea, atat de necesara la aceasta varsta. Ulterior aceste actiuni duc la dizarmonie, la imbatranirea sexuala prematura, la un erotism obsesiv. Tineretul beneficiaza prin educatie si idealuri, de o abordare dintre cele mai stiintifice si sanatoase a acestor probleme, care tin de adolescenta.

La acestea se adauga si faptul ca viata cotidiana moderna a determinat devansarea pubertatii, care apare mai devreme cu aproximativ 2 ani, in comparatie cu secolul trecut. Astfel se creeaza un decalaj intre maturitatea sexuala si cea psihica care, normal, apare progresiv si lent lipsa unei maturitati sociale cat si imposibilitatea raspunderii care apar o data cu viata sexuala normala, duc deseori la actiuni reprobabile cum sunt avortul, contractari de boli venerice cu urmari grave psihice atat pentru adolescenti cat si pentru familiile acestora.

 

 

Fragment din “Adolescenta” – Vasile Nitescu


Lasa un comentariu